Hârtia

Hârtia este un material al cărui element esențial este suprafața sa pe care se poate scrie.

Hârtia este un produs industrial fabricat din materii organice vegetale, care se mențin împreună fără un liant, ci doar prin legături de hidrogen și împletirea fibrelor.

Fibrele se găsesc în structura multor plante, de la ierburi la arbori, și de aceea la fabricarea hârtiei se pot folosi și alte materii primedecât lemnul copacilor: bumbacul, inul, paiele cerealiere, stuful, etc. de altfel, până acum 150-200 de ani în urmă, hârtia se fabrica exclusiv din plante anuale.

Scrisul a apărut înainte de invenția hârtiei. Oamenii scriau pe pietre, lemn, lut, ceară. Cu peste 4000 de ani în urmă, egiptenii utilizau papirusul, iar grecii și romanii au învățat de la ei să-l folosească.

În acest timp, în China anului 105 e.n., Tsai Lun, un demnitar de la curtea împăratului, l-a anunțat pe acesta că a confecționat hârtia, utilizând cânepa, țesătura și bumbacul amestecate cu apă, macerate și transformate în pastă, apoi întinse pe o sită și lăsată să se usuce. După aceea, mult timp meșteșugul fabricației hârtiei a fost ținut secret de către chinezi.

Pe continentul european,în Spania la 1150 este menționată prima “moară” de producere a hârtiei. În spațiul românesc, prima moară de hârtie a funcționat lângă Sibiu la 1539, iar primele adevărate fabrici de hârtie au fost deschise la Bușteni (județul Prahova) – 1882 și Letea (județul Bacău) în 1886.

Folosim hârtia de aproximativ 2000 de ani și în tot acest timp Hârtia și-a menținut menirea ei inițială, de suport pentru scriere și transmitere a cunoștințelor.

Principalele etape de dezvoltare în istoria hârtiei pot fi considerate:

- apariția tiparului în 1450, când cererea de hârtie a crescut exponențial;

- dezvoltare industrială din secolul al XIX-lea, când munca manuală a fost înlocuită de de mașini, iar lemnul a devenit materie primă dominantă, fapt ce a permis hârtiei să devină un produs de larg consum;

- apariția calculatoarelor – o epocă în care hârtia a început să dispară din unele domenii, dar nu a permis înlocuirea hârtiei, ci doar a modificat scopul pentru care hârtia este folosită.

Hârtia este chintesența materialelor inventate de om, este ieftină, rezistentă, ușoară. Poate fi tăiată, îndoită, răsucită, cerată, lăcuită, plastificată.

Hărtia este un material versatil ce poate fi folosită în cele mai diverse domenii de activitate:

- hârtia de scris: cărți, caiete, registre, ziare, felicitări;

- hârtia de ambalaje: cutii, cartoane;

- hârtii speciale: filtre (medicale, industriale, alimentare), izolatoare;

- hârtii de valoare: documente, certificate, bancnote;

- hârtii sanitare: servețele, igienice;

- ș.a.m.d.

Consumul anual de hârtie pe cap de locuitor, considerat  fi un indicator al gradului de civilizație al unui stat, este în continuă creștere, iar pentru anul 2013, în SUA se consumau 229 kg, în Japonia 215 kg, în statele Uniunii Europene media este de 156 de kg, iar în România consumul raportat a fost de 33 kg.

Imaginați-vă pentru o clipă că hârtia ar dispărea. Am pierde oare ceva?

Tot ce este important pentru noi se întâmplă pe hârtie:

- intrăm și ieșim din această lume cu un certificat;

- adunăm diplome la grădiniță, școală, facultate;

- ne căsătorim pentru un certificat, iar unii chiar divorțează apoi din cauza lui;

-ne cumpărăm o casă, un teren, o mașină, orice și obținem în schimb o bucată de hârtie.

Hârtia este o prelungire a ceea ce suntem noi, reprezintă istoria noastră personală.

În concluzie, trăim într-o lume a hârtiei și suntem oameni ai hârtiei.